Au fost respectate ortografia si gramatica originale.
Bãtrânul Dan trãieste într-o pesterã care-i dã un aspect grotesc.
Primul nostru poet de origine macedoneanã a fost Macedonski.
Printre marii nostri demagogi care ne-au lãsat schite de valoare in literatura noastrã universalã se numãrã si I. L. Caragiale.
Tipãtescu se purta cu nevasta lui Trahanache asa ca si cum ea n-ar avea sot. Îi trimite scrisori de amor, vorbesc amândoi ca niste îndrãgostiti si asa mai departe. La începutul piesei, Catavencu este adresiv pentru a admira scrisoarea, iar în finalul piesei când pierde scrisoarea este servil, lipsit de orice gest umil.
Madame Popescu avea obrajii bucãlati si fiind bine fãcutã avea multi prieteni care o vizitau servindu-i cu tot ce avea mai bun printre care si I. L. Caragiale.
Toate personagele din “O scrisoare pierdutã” sunt lipsite de inculturã.
Alergând mereu, Ionel a tulburat dezordinea în casã si a fãcut pãtanii în bucãtãrie.
Deseori Caragiale demascã moravurile mosierilor de a da nas copiilor lor.
Mam-mare si tanti Mita ia promis lui Goe cã dacã mai rãmâne repetent si înanul acesta îl duce la Bucuresti de 23 August.
Ricã Venturiano si Nae Catavencu vor sã ajungã la un tel. Amândoi sunt mari pedagogi.
Tipãtescu face abuz apoi îl aresteazã inegal pe Catavencu fiindcã îsi pierduse pãlãria.
Politistul Prispanda vorbeste numai cu perle.
În “Vizita” Caragiale reprezintã un dialog între doamna Popescu si însusi persoana lui fãcându-i o vizitã la domiciliu.
Neastâmpîrat, Goe intrã în WC nu se stie precis din care motiv si se încuie acolo.
Ora exactã a plecãrii trenurilor e de obicei mai devreme sau mai târziu, cum e norocul.
Dupã ce trece Nistrul înapoi, Dan se întoarce în cort si cade lat mort pe jos.
Abia atunci îndrãgostitul vãzu ce scrie pe geamul cunoscutei florãrii : “Flori”.
Acolo, la izvor, Labis aude detunãtura pustii care constituie moartea gingasei fiare.
Arendasii fãrã milã storceau pe tarani pânã la ultimul bob de grâu.
La nunta lui Cãlin, popã este un bondar lenes si gras care nu-i mai tace gura cântând cântece lãutãresti.
Trebuie sã facem o temeinicã analizã, nu numai analiticã, dar si sinteticã.
Pe acesti decãzuti, numai Tepes îi mai poate eventual salva, dând foc la puscãrie si la casa de nebuni.
Pretuirea pe atunci a scriitorului dupã moarte o cunostea Eminescu din experientã personalã.
Asa e omul: nu-i vine sã creadã cã moare pânã nu închide ochii…
Creanga isi povesteste amintirile cu ochii copilãriei.
Loading ...
